miercuri, 30 aprilie 2008

Pst...surpriza





Incep prin a spune ca noi, la liceu, nu suntem o clasa prea unita, asa ca orice actiune care se face la noi e trasa de par, pusa la cale de maxim 5, iar restul minunati spectatori.De data asta nu a fost chiar asa, si am constatat cu surprindere ca totul e sa vrei.Stiam ca este ziua profesoarei de romana si ne-am gandit sa ii luam un cadou, bineinteles ca am zis sa rezolvam repede si simplu, un buchet de flori si eventual o cutie de bomboane dar o colega a venit cu stralucita idee de a cumpara un tort, iar eu stiam ca la cofetaria de langa blocul meu se imprima poze pe tort.Zis si facut, cum intra profesoara in clasa, chitita sa ne asculte, o luam ca din oala.."Vrem sa avem o amintire cu dumneavoastra, sunteti profesoara noastra preferata, putem face o fotografie cu dumneavoastra?"..saraca profa nici nu stia ce sa creada sau sa zica.."Bine ma, vreti sa scapati de ascultare dar hai la poza ca va ascult pe urma"..Facem poza, strangem banii pt cele necesare, culmea culmilor toti au dat bani si mergem la cofetarie, spunem ce vrem si vine ziua cu pricina.

Cum eu vinerea incep mai tarziu cu o ora decat colegii mei pt ca nu fac franceza, am zis ca merg eu sa iau tortul, sa cumpar flori, si mai iau un coleg care tot asa, era liber dimineata.Zis si facut, mergem noi la cofetarie, intre timp mai vine un coleg si vine tipa de acolo cu tortul, noi stam si ne uitam ca niste curci in creci, cum de a iesit asa de bine, il iau ma mai uit odata la el si il pasez baietilor.Apoi, il ducem la bunicii mei in frigider, stam la ora de desen iar in pauza plecam sa luam tortul din frigider.Bineinteles ca am ras pe drum de nu mai puteam, baietii faceau tot felul de glume, gen, stai ca acum cadem cu el, sa vezi ca pana la scoala se topeste, ajungem in fata catedrei si o sa pice ori, ce ar fi daca nu ar veni profa la ora si am ramane ca prostii cu tortul?Intr-un final in punem pe catedra si stateam si ne uitam la el ca la o veritabila piesa de muzeu si il fotografiam, apoi ne-am revenit, ne-am adunat toti in clasa, am stat cuminti in banci si unu statea de sase afara, chipurile vorbea la telefon..."Bai, sase, vine profa"...intra profa si incepem:"La multi ani cu sanatate..."moment in care a ramas fara cuvinte si fara nicio expresie pe fata, noi ne uitam, ea tacea si a inceput sa planga, apoi si-a revenit si ne-a spus.."Buna ziua, in primul rand vreau sa va multumesc pt aceasta surpriza si sa va spun ca nu ma asteptam chiar de ziua mea sa faceti asa ceva, hai ca inteleg de 1 si 8 martie dar nu acum...mai vreau sa va spun ca desi uneori ma mai suparati, o sa va tin minte mereu si nu datorita cadoului asta ci pt ca mereu aveti intiativa, si pana la urma, gestul conteaza"...apoi se indreapta catre catedra, un coleg ii aduce buchetul de flori apoi il pune pe "cutia" cu cadou...toata clasa reactioneaza:"Nu, stati usor, nu puneti pe cadou florile, e foarte fragil"..ea uimita de reactia noastra ia incet florile ca si cum ar fi gandit, astea au innebunit..cand o vad ca ia asa de incet florile de pe "cutie", merg si ii iau florile, apoi o rog sa deschida "cutia"...profa:"Sigur e un animalut, daca ati zis ca e si fragil, e clar"..deschide si ramane uimita, ii dau iar lacrimile.."Voi sunteti, sunteti, Doamne, nu ma gandeam ca o sa am parte in viata mea de asa ceva, si cu atat mai mult din partea elevilor, mai am putin si o sa ies la pensie dar asta e fara cuvinte..va multumesc mult".Desigur ca a vrut sa imparta tortul cu noi, m-a trimis sa cumpar bomboane si suc dar am refuzat tot...era cadoul ei, nu se facea asa ceva.

La sfarsitul orei, merg si duc inapoi tortul la frigider, stam la psihologie si apoi mergem iar de il luam ca sa o ducem pe profa acasa cu el.A refuzat pana in ultima clipa sa il ia, ca nu se poate, ca trebuie sa mancam si noi din el, iar noi, nu si nu.O colega a mers cu profa acasa cu taxi si ca bonus, am platit taxiul, din cate am inteles profa a fost si mai uimita cand a vazut ca dupa toata surpriza, vrem sa mai si platim noi transportul.

Am fost foarte bucuroasa pt ca am vazut implicare din partea colegilor, am fost si noi uniti, prima data, poate si ultima, cine stie si am fost fericita pt ca am vazut-o bucuroasa pe profa noastra draga.Are un loc aparte in inimile noastre, si este mult mai apreciata de noi decat alti profesori.

A: vezi ca ramai datoare
A: ca la cat carai
A: astazi
Eu: lasa draga, tu esti dator...facusi muschi cu tortul deci..banii jos

3 comentarii:

miki spunea...

ooo... m-am induiosat toata. nostalgii si tot tacamul :)

Anonim spunea...

Bine ai venit Miki...ma bucur daca prin articolul asta am trezit ceva nostalgii.

Anonim spunea...

Nu am citit tot articolul, dar am vazut inceputul, cu nu suntem o clasa prea unita si nu stiu ce. Si eu sunt in pedagogic, am raspuns si la mine pe blog, insa trebuie sa recunosc urmatorul lucru: decat intr-o clasa ca a mea, mai bine fara colegi. (mici exceptii, mici rau)