Viata-prieteni-amici-persoane dragi

Mereu m-am intrebat ce este cel mai minunat pe lumea asta.Cred ca viata noastra in sine este cel mai frumos lucru posibil, traim, simtim.Alte lucruri minunate cred ca sunt:iubirea/dragostea, prietenia si persoanele dragi, familia in special.

Prietenia nu se poate cumpara de la niciun magazin si in nicio cantitate.Sunt persoane care au o sumedenie de prieteni si altii care au singur prieten dar care este loial si mereu gata sa ii sara in ajutor.Prin prietenie se inteleg si se cer multe.Eu cred ca pt. a fi un bun prieten, trebuie sa stii sa razi si sa plangi o data cu cel de langa tine, sa stii sa renunti la un simplu moft pt ca sa ii fie lui/ei bine, sa ii fii mereu alaturi, sa nu pleci urechea la ceilalti care te sfatuiesc sa il lasi pt ca nu e de nasul tau si daca intradevar tii la el, sa vezi dace zvonurile sunt fondate sau nu, sa nu te grabesti in a-l judeca doar pt ca ai avut o zi proasta, sa stii sa iti ceri scuze atunci cand este cazul si in accelasi timp sa ierti si sa uiti daca ti-a gresit cu ceva, sa ai puterea sa il sprijini intr-o competitie chiar daca adversarul cel mai de temut este el/ea, sa te bucuri sincer pt succesele ei/lui, sa ai puterea sa afirmi ca este bun(a) si sa nu ti-se citeasca niciun regret pe fata, sa nu lasi zicala "Ochii care nu se vad, se uita" sa se adevereasca, sa stii ca un secret trebuie sa ramana in sufletul tau si nu trebuie dat mai departe ca un mass in lista de messenger, sa stii sa lupti alaturi de el pt orice scop, sa ii spui cand greseste si sa incerci sa il corectezi, sa nu il lasi sa faca acceasi greseala de 2 ori, sa faca fata unei discutii si nu in ultimul rand, sa nu se numeasca prietenul tau doar daca are ceva de castigat de pe urma prieteniei cu tine.

Asta inteleg eu prin prietenie.Voi ce credeti?

Amicii sunt oameni cu care vorbesti dar nu esti foarte apropiat, inca nu esti convins de calitatea lor si preferi sa mai urci cateva trepte pana la stadiul de prietenie.

Persoanele dragi sufletului tau, in cazul meu, familia.Ma consider norocoasa pt. ca am asa parinti, in timp ce altii se cearta cu parintii, eu vorbesc deschis cu ei si nu am nicio problema in ale spune ca, stiti, azi am luat un 4.Relatia dintre mine si parintii mei este una foarte stransa si consolidata, indiferent de ce au spus altii despre mine, ei nu au plecat urechea, au stiut si stiu sa creada in mine, stiu sa ma iubeasca, sa ma respecte, sa tina cu mine cand altii vor sa ma inlature, stiu sa imi vorbeasca si sa ma sfatuiasca in orice problema, nelamurire, stiu sa imi spuna atunci cand gresesc, stiu sa imi refuze anumite lucruri dar in accelasi timp sa imi argumenteze si sa imi explice de ce fac asta, stiu sa spuna "asta e" cand o nota nu tocmai buna isi face aparitia, si datorita tuturor acestor chestii, sunt cele mai importante persoane din viata mea, ii iubesc, ii respect si le multumesc pt. cum m-au crescut si cum ma ajuta.

Revenind la prieteni, mereu cand am avut ceva cu cineva care imi era prieten, am vrut sa clarific situatia, de ce sa punem paie pe foc cu fiecare replica, sa ne vorbim pe la spate, sa incepem sa ne uram, cand putem pur si simplu sa vorbim si impreuna sa luam o decizie corecta si buna?Nu imi este teama de discutii in contradictoriu, eu cred ca suntem oameni, putem rezolva totul prin cuvinte, nu trebuie sa apelam la violenta sau alte lucruri.Am ajuns la o concluzie mai mult sau mai putin buna, ajungi sa plangi pt cineva dar in timpul asta pe el/ea nu il intereseaza de ce faci si crezi tu, iti spune ca nu il pasa, pur si simplu sau nu iti mai spune nimic si atunci..daca lui/ei nu ii pasa, mie de ce mi-ar pasa?Cred ca trebuie sa fim constienti ca in viata nu totul se rezolva cu ignoranta, trebuie sa stim sa lasam de la noi, sa stim ca nu o sa reusim daca nu ne uitam sa vedem ce lasam in urma si continuam sa "calcam" pe cadavre doar ca sa ne fie noua bine.

That's What Friends Are For