vineri, 4 ianuarie 2008

Lumea celor care nu cuvanta :o3

Nu stiu daca voi agreati sau nu animalele.Eu le iubesc,le ocrotesc si le ajut atunci cand pot.Nu inteleg de ce unii oameni le trateaza ca pe niste obiecte,nu ca pe niste suflete,oare nu le este mila sa dea intru-un suflet nevinovat?Cu ce le-a gresit?Ca latra sau ca maraie?Si asta o fac tot din vina noastra,a oamenilor.Odata batuti si lasati de izbeliste,isi pierd increderea in oameni dar cu timpul,daca au norocul sa gaseasca niste stapani iubitori,increderea este recapatata.Zilele trecuta am iesit in fata blocului,si l-am vazut pe cutu negru care avea blanita ninsa,a venit spre mine,a pus capul pe piciorul meu si cu labuta ma facea atenta,sa intind mana,sa isi puna labuta.

Catelul asta,a ajuns in fata blocului nostru acum 5 ani,slab,neingrijit,cu un lant greu si ruginit la gat.Parca il vad,o pata neagra,tragand lantul dupa el,la prima vedere ai fi spus:ce urat e,mars de aici...dar daca te uitai in ochii lui,vroiai sa ii dai o sansa.Vecinul meu,din blocul alaturat,care are aceasi varsta cu mine ia taiat lantul de la gat,ia dat sa manance si sa bea apa.Apoi a urmat imblanzirea lui,vorbeam cu el,il mangaiam putin,ii mai dadeam sa manance si incet,incet,a devenit un prieten de nadejde.I-am pus si nume:Ţăranu si asta pt ca era asa neingrijit si cu lantul dupa el.Isi facuse Taranul nostru program:dimineata pleca cu vecinul meu iar seara il gaseam in fata scolii,asteptandu-ma ori pe mine ori pe el.Sambata,duminica ieseam sa merg la cumparaturi,ori eu,ori vecinul,iar cutu nu rata ocazia sa mearga cu unul dintre noi.Nu intra in magazine,astepta cuminte.Tin minte ca in cursul saptamanii,mergeam la meditatie la mate si venea cu mine,il lasam in fata blocului iar peste 2 ore,cand terminam meditatia,il gaseam tot acolo.Cum poti sa nu iubesti un sufletel ca asta?Cum sa nu il ocrotesti?Cum sa nu il ingrijesti?
Intr-o dimineata,suna interfonul,raspund somnoroasa dar ma trezesc in 2 timpi si 3 miscari.Vecina din blocul meu ma anuntase ca,Taranu a fost calcat de o masina si are fractura deschisa la labuta din spate.Uof...cobor rapid in fata blocului,vad catelul (auch),si ma gandesc la un plan sa il ajutam.O iau pe vecina si ma urc intr-un taxi,destinatie:cabinetul veterinar al celui mai bun medic din Craiova,ajungem acolo,il intrebam cat costa toata operatiunea de salvare si venim acasa.Cine trecea prin fata blocului,era instiintat de ce i s-a intamplat catelului,si daca poate sa contribuie cu ceva bani.A 2 zi,eu cu vecina si un alt baiat din blocul alaturat,am luat catelul si l-am dus la medic,cu masina vecinei.Ia pus tija,ia bagat piciorul in ghips,dupa 4 anestezii,l-am luat de pe masa si l-am adus in fata blocului.Bineinteles,vecinii "binevoitori",ne-au blagoslovit,s-au crizat si au tacut.Dupa cateva saptamani,trebuia sa mearga cineva sa ii scoata tija dar cine?Vecina nu putea,asa ca am ramas eu cu vecinul meu,2 copii,eram in clasa a7-a.Ce sa facem si cum?Vecinul a luat cainele in brate,eu ma rugam de taximetristi sa ne ia,pana la urma s-a milit un om mai in varsta care a stat cat timp medicul ia scos tija,si ne-a adus si inapoi acasa.Am vrut sa ii multumesc cuiva si i-am dat bani in plus dar a refuzat..rar mai intalnesti asa ceva.Medicul si asistentii i-au scos tija si la sfarsit nu au vrut sa ia bani.Am ramas uimita,cum de?Si atunci cand i-au facut operatia au luat bani putini,ca sa nu ne simtim noi prost sau sa credem ca au facut treaba pe gratis si va fi de mantuiala.Cutu s-a facut bine,medicul ia salvat viata,stau sa ma gandesc cum la indrumat cineva(nu stiu cine,Dumnezeu sau :-??)sa ajunga in fata blocului nostru,ce noroc a avut ca l-am dus la medic si i-am salvat piciorul si viata,pt ca labuta s-ar fi infectat si...Este batran,de abia mai roade oase,dar are un chef nebun de joaca.
Ne rasplateste cu iubirea lui in fiecare zi,se gudura pe langa noi,ce sa ne mai dorim?Multumim domnule Safta.

3 comentarii:

deyu spunea...

desi eu recunosc ca nu sunt o mare iubitoare de animale...ma bucur ca vad oameni care cu adevarat le iubesc. Eu nu pot sa fiu atat de atasata de ele, nu reusesc , insa am o mare consideratie fata de ele si chiar ma doare cand le vad maltratate and so on . Poate asa mi-e firea , poate mai sunt persoane ca mine , cert e ca ma bucur ca daca eu nu pot , pot altii s aii ajute , sa ii ocroteasca , sa le dea tot ce eu nu le pot da:)

Anemari spunea...

Chiar daca nu tii asa de mult la ele,este bine ca iti pare rau cand le vezi intr-o stare deplorabila si ca ai respect fata de cei care le ajuta.Daca ar fi toti ca tine..ehe..ce bine ar fi..

Anonim spunea...

app meditatia nu era la mate era la romana